...
duminică, 23 mai 2010
sâmbătă, 5 septembrie 2009
miercuri, 18 februarie 2009
Joyful moment with a glimpse of terror
Gazing at the sun,
Blinking, left eye blinking,
Panic, shock, you'd better run,
Trust in world has started shrinking.
Publicat de Vlad_Anghel la 00:01 1 comentarii
duminică, 24 februarie 2008
I Dream In Black

Mi-au pus creta in mana, mi-au zambit nonsalant si au asteptat. Am privit in sus doar o secunda cat sa inteleg ca nu era de gluma si m-am conformat. Nu eram foarte priceput la asa ceva dar presiunea exercitata asupra mea ma facea sa nu mai stau pe ganduri. Aveam nevoie de inspiratie si de negru... Nu aveam negru iar timpul era scurt. Albastrul facea treaba mult mai grea. Am inceput sa trasez un cerc in jurul meu, tragand din cand in cand cu ochiul la ei. Am inceput sa umplu cercul. Privirile lor imi spuneau ca trebuia sa fortez nota. Am inceput sa mazgalesc cercul haotic, cu o viteza naucitoare. Muschii ma dureau dar nu era cale de intoarcere. Esecul era interzis in aceste momente. Cercul se innegri total si ma inghiti in abis. M-am trezit in mijlocul unor balarii imense care ma sufocau. Am ridicat usor capul, am zambit soarelui si m-am asezat la loc. De acum e simplu.
Publicat de Vlad_Anghel la 23:57 0 comentarii
luni, 18 februarie 2008
Winter in Bristol
big
brown
wide brimmed
muffed wool winter hat
saves my cheeks and ears from cold
as the wind so fiercely howls ‘round them
Publicat de Vlad_Anghel la 22:42 0 comentarii
vineri, 15 februarie 2008
The Mending of the Gown

Yeah! So we were all there. Me, you, especially you, and everybody else. Everything was perfect. We gathered around it and started to mend. I saw you looking at me. God! You were not doing your job. I mean now it was over. Yeah! I had to run away from there. And i did it. I ran, trampling down the grass until i was completely exhausted. I felt asleep in that field of poppies, hoping that the gown was mended after all.
Publicat de Vlad_Anghel la 09:24 1 comentarii
luni, 4 februarie 2008
Aburi prafuiti
Pe cimentul rece asteptarea devine un chin,
Insa gandul ma tot ducea la acel gust divin,
Gustul tau divin de amar, ca intotdeauna,
Ce trezea in mine fara jena, pasiunea.
Si vise se imbratisau patimas in aburi de vin
Ca adierea tandra a unei primavera cu crin.
Glasul tau suav imi rasuna necontenit prin pagini prafuite,
De mult uitate prin colturi colbaite.
Priveam pe geamul inghetat cum bulgri pluteau,
Vinul e de vina! Saracii se rostogoleau.
Asa ca am stins lumina sa ma regasesc iar si iar in noapte,
Insa mi-e frica de ale tale soapte.
Desi in singuratate tot imi esti aproape
Iar visele din mine vor sa nu te scape
Iluzie de esti, tot ma multumesc, caci doar prin tine,
Pot sa ma intregesc pe mine.
Parfumul tau il simt si acum pe perna indiferenta,
Ura ma patrunde si te privesc dementa.
Cum cruda ta inima m-a lasat sa cred ca eu,
Pot vedea in tine un ateu iubitul meu.
Si astfel plec de aici cu inima in cioburi,
Cu durerea unor o mie de avorturi.
Avorturi de vise, avorturi de sperante, avorturi de lacrimi,
Izvorate din ale mele mii de patimi.
Tacerea ta reprezinta plecarea mea pe veci,
Cu amintirea buzelor tale reci.
De ce nu ma opresti?
Nu vreau sa te feresti.
De ce nu ma strangi? De ce nu ma zdrobesti cu ale tale maini?
Sau ti-e greu sa ma domini?
Iti e teama oare de al meu suflet?
Ti-l ofer pictat pe un sevalet
de andruc + vladuc = mari poeti din cibe'
Publicat de Vlad_Anghel la 01:05 1 comentarii


